luni, 3 noiembrie 2008

~Curaj~

Ce lucru rar: curajul. Povesteam ieri cu o prietena despre vietile anterioare (hmm ... ) si faceam presupuneri despre ce am fost, ce am fi vrut sa fim. Iar replica ei a fost: eu sper ca macar intr-o viata anterioara sa fi avut curaj.

Da, trebuie sa ai curaj sa traiesti, trebuie sa ai curaj sa constientizezi ce vrei, de ce vrei si mai ales cu cine. E nevoie de curaj sa incepi ceva, mai ales ceva ce doresti asa de mult. Trebuie sa ai curaj sa duci totul pana la capat, sa nu renunti cand lucrurile devin aiurea.

De ce ne e asa de greu sa traim, de ce mereu inventam obstacole, mereu ne agatam de motive stupide doar pentru ca in definitv ne e frica. FRICA. Frica de necunoscut, frica de fericire, pentru ca odata cu ea poate veni si tristetea.

Ar fi bine sa incepeti sa traiti oameni buni, pentru ca viata e mult prea scurta sa o pierzi cu temeri idioate. De-ati stii cat e de bine sa fii iubit, sa fii strans in brate, sa te uiti in ochii ei - ai personei iubite si sa simti ca atunci, acolo, esti mai fericita decat ai fost vreodata. Pentru ca traiesti, pentru ca iubesti. Pentru ca ai avut curaj, atunci cand toti credeau ca e o nebunie.

Putin curaj, putin egoism! Putina nebunie!

2 comentarii:

Anonim spunea...

Ar fi frumos daca mai multa lume ar gandi asa, poate multi ar fi mai buni si nu i-ar mai face pe altii sa sufere prin frica lor ...

altemps spunea...

Da, ai mare dreptate. Insa pentru multi frica este intemeiata. Poate ca lipsa curajului altora ii face sa se retraga.
Inainte de a acuza pe altii, poate ar trebui sa ne uitam la propria persoana.